Jeg liker å stå og å lese bøker hver dag. Fă în viață ce îți place – vezi scris pe toți pereții. Mie îmi place să stau și să citesc, dacă se poate zile în șir. Dar nu se poate.
Duminică dimineața m-am trezit cu noapte-n cap, mi-am făcut o cafea și am deschis o cărțulie din vraf, cu intenția de a citi doar despre autor. Aveam deja o altă carte pe val, citeam de o săptămînă la ea. Dar coperta cu reproducerea unei picturi de Edvard Munch prea îmi făcea cu ochiul…Așadar am citit copertele, exterioare, interioare, mi-am aprins o țigare și aia a fost – nu m-am mai oprit pînă nu am terminat-o, adică după-amiază. Cartea, nu țigarea.
Ingvar Ambjørnsen (n. 20 mai 1956, Larvik, Norvegia) e un artist al ritmului alert. Scoate din vîrful condeiului tușe fine și învăluitoare și creează ritm parcă din pămînt din iarbă verde. Mi-a cîștigat admirația totală! Mai pe scurt- personajul principal vorbește și vorbește, și imaginează, și trăiește, iar fapte de viață, poate neînsemnate la prima vedere, devin aventuri. Genial omul cum a construit personajele și povestea! Nu ai cum să nu le iubești și să umbli pe urmele lor chiar după ce ai ispravit de citit ultima filă. Cartea a fost ecranizată și filmul, Elling, ar fi primit o nominalizare la premiile Oscar la categoria cel mai bun film străin. O să îl caut. Sînt curioasă cum o fi.
Cercetînd eu pe facebook, am dat peste niște evenimente la care Ambjørnsen e invitat. Am descoperit cã Elling și-a deschis blog!
Dacă tot v-am obișnuit, pun aici un fragment prins după ce am deschis cartea la întîmplare.
Uitam să dau detalii despre carte…A apărut în 1996, la Cappelen Damm AS, Norvegia, iar ediția românească în 2013, la Editura Allfa, în Colecția Strada Ficțiunii – Contemporan; traducerea este semnată de Monica-Livia Grigore.
Șotron versus Paradis 