Și muzica te poate conduce către niște descoperiri literare nebănuite. Cum credeți că am descoperit-o pe Åsne Seierstad?
Nu știu ce căutam despre saxofonistul Trygve Seim și am zărit scris pe wikipedia că are doi copii împreună cu jurnalista Åsne Seierstad. Așa că, atunci cînd s-a lansat cu surle și trîmbițe traducerea în limba română a cărții En av oss (Unul dintre noi), am început să caut cartea într-o librărie online. Nu era, am găsit-o într-o librărie clasică. Online se găsește numai Două surori. Le-am luat pe amîndouă. Și bine am făcut.
Ar fi trebuit să o cunosc mai demult. Åsne Seierstad (n. 10 februarie 1970) e o jurnalistă neînfricată! A publicat 6 cărți pînă acum, despre evenimente din Serbia, Cecenia, Kabul, Bagdad. Ultimele două cărți sînt cele despre care pomenesc aici. Scrie uluitor de coerent, precis, adună datele cu rigoare de jurnalist și le livrează pe structura unui roman. Cum reușește într-un timp atît de scurt să facă munca de documentare, să pună totul cap la cap, să confrunte sursele, să primească ok-ul celor care au făcut mărturii și să găsească și cea mai potrivită formă de prezentare nu știu! Fără a fi patetică, lacrimogenă, din mici cuvinte strecurate (îmi aduce aminte pe alocuri de Knausgård) și, mai ales, prin felul în care alege amănunte din viața comună reușește să păstreze constant firul emoției. Este un spirit umanist, fără nici o îndoială.
Spun unii cititori că trebuie să îi citești cărțile. Eh! Nimic nu trebuie! Pentru mine cărțile ei au fost surprize foarte plăcute, în ciuda temelor abordate. Ți-ai dori să fie pură ficțiune ce se derulează între copertele cărților. Dar nu e…Sunt documentare care iau doar forma unor romane. Sînt cărți grele, care lasă urme.
En av oss. En fortelling om Norge (2013) a fost tradusă în limba română de Simina Răchițeanu, pentru Editura Art. Vedeți ce subtitlu i-au găsit…De la subtitulul original „O poveste despre Norvegia” la „Povestea lui A.B. și a masacrului din Norvegia” e cale cam lungă, nu vi se pare? Mie da! Mai ales că e o carte în care se prezintă viața cîtorva dintre cele 77 de victime ale criminalului din Oslo și Utøya, în 22 iulie 2011.
To søstre (2016) a fost tradusă în limba engleză în 2018 și după această traducere s-a făcut o traducere în limba română (la Editura Corint). Traducere care m-a deranjat pe alocuri. Varianta engleză are un subtitlu, varianta românească are altul. Nu știu de unde mania asta de a pune subtitluri. Probabil să atragă omul, să o cumpere doar citind coperta. Există și un documentar filmat despre călătoria tatălui în căutarea fiicelor sale, dar nu e realizat după carte. Cartea încearcă să pună bucățile la loc, să spună povestea reală, scuturată bine de ce a apărut în mass media. Impecabil și de astă dată întregul demers.
Am deschis cărțile la întîmplare și iată peste ce rînduri am dat. Cred că vă prindeți ușor care de unde e.
Șotron versus Paradis 